Sărbătorile nu mai sunt ce erau odată! este o replică pe care o tot aud zilele astea. Însă sărbătorile sunt aceleași, mai degrabă cred s-a schimbat contextul în care au loc acestea și mai ales s-au schimbat oamenii prezentului.
Dar să pornim de la ce înseamnă o sărbătoare– conform definiției din DEX ’98, este o zi în care se comemorează sau se sărbătorește un eveniment important. În cazul de față sărbătorile de iarnă înseamnă sezonul de ski, Moș Nicolae, Moș Crăciun, petreceri de revelion, mâncare și băutură (fără număr că doar avem pastile de digestie acum), brazi, luminițe, cumpărături, cadouri și dacă ne aducem aminte, mai este un eveniment cu adevărat important. Evident este vorba de nașterea Domnului care teoretic este principalul eveniment important care merită sărbătorit în luna decembrie.
Zilele acestea am reflectat puțin la trecut, la ce însemnau aceste sărbători de iarnă pentru bunicii și părinții noștrii, pentru a înțelege că trebuie să fim totuși recunoscători pentru prezent. Pentru bunici, care nu aveau televiziune prin cablu, Internet, Netflix și mall, sărbătorile înseamnau stat acasă (refill fizic/ mai ales că iarna era serioasă, nu ca acum), însemna mâncat din producția recoltată peste an din gospodăria proprie și practic acumularea de rezerve (în limbaj de sală) pentru a avea energie pentru a o lua de la capăt anul următor. Totodată era sezonul când odată cu postul religios (era și atunci în trend dar nu pentru a slăbii), oamenii aveau mai mult timp și de partea sufletească (refill interior), de tradițiile locale, de interacțiunea cu cei din comunitate, de timp cu familia.
După 1989, lucrurile au mai evoluat, părinții au trecut de la comunism la capitalism și totul s-a schimbat: libertate de exprimare și de mișcare, mâncare la discreție, entertainment televizat la alegere (și nu doar 1 canal), socializare cu prietenii, copii și colinzi, Moș Gerilă transformat în Moș Nicolae, cadouri mai elaborate, încă timp de calitate în familie, smerenie și credință cu ocazia nașterii Domnului.
Și am ajuns și în timpul prezent, când am ajuns să vorbim despre stresul sărbătorilor: despre alegerea cadourilor potrivite, în timp ce alergăm prin magazine după mâncare deosebită și oferte speciale, despre alegerea ținutelor perfecte pentru diverse petreceri, în timp ce tot felul de emisiuni promovează valori (sau nulități) și reclame care ne bombardează și ajung să distorsioneze total sensul real a conceptului de Crăciun. Adică observ deja la băiatul meu care deși încă mic, este mai interesat de lumini și brăduți, globuri, cadouri și comercial, deși încercăm să-i insuflăm și spiritul religios&sufletesc al Crăciunului, dar pare că toate simțurile lui sunt sub avalanșa neuromarketingului care are ca scop principal să vândă, nu să mântuiască.
Nu vreau să cad în extrema lui ”ce diferit și ce bine era pe vremuri”, să fac astfel de afirmații ar însemna totuși să nu accept că lumea este într-o continuă mișcare și că transformările din jurul nostru sunt inerente.
Ce vreau să spun este că vă doresc să aveți ce pune pe masă (fără să exagerați), să pierdeți cât mai puțin timp alergând după cadouri și să petreceți timp minunat alături de cei dragi (mai puțin prin magazine), ascultați/ cântați colinzi, odihniți-vă și încărcați-vă sufletul cu adevăratul spirit al Crăciunului, sărbătorind nașterea lui Cristos.
Crăciun binecuvântat!
