ViataCaDar – Be You, the World will adjust!

Unde

Unde

Alice: Îmi spui te rog pe ce drum să o iau de aici? 

Pisica: Depinde foarte mult de locul unde vrei să ajungi.

Alice: Nu prea îmi pasă unde ajung. Pisica:

Atunci nu prea contează direcția în care pleci.   

Alice în țara minunilor- Lewis Carroll

         Dacă este să vorbim de un lucru pe care dorim să îl facem, un obiectiv de atins, pe lângă întrebările care, cum, ce, când, apare și acest undeunde sunt acum ca să știu unde vreau/ pot să fiu.

          Procesul de conștientizare este studiat încă din cele mai vechi timpuri, celebrul dicton Gnothi Seauton (cunoaște-te pe tine) scris la intrarea în templul lui Apollo din Delphi în urmă cu peste 2000 de ani, denotă înțelegerea necesității cunoașterii a ceea ce ești – ceea ce poți. O bună înțelegere a locului unde ești și conștientizarea – acceptarea unor limitări (indiferent de natura lor), permite stabilirea unor obiective realiste sau a unor acțiuni concrete care să contribuie la efortul depus pentru a ajunge unde îți dorești.

          Pe lângă profunzimea gândirii pentru a înțelege momentul și locul unde ești, acceptarea și reziliența pot contribui la a ne ajuta să recunoaștem că am greșit sau că poți mai mult, lucruri ce implică un efort sumplimentar pentru schimbarea/ adaptarea cursului acțiunii curente. Să faci aceleași lucruri și să aștepți rezultate diferite poate fi definiția nebuniei, sau doar a unor obiective imposibil de atins.

Când?

Când?

          Vreau să încep să mănânc mai sănătos, vreau să mă apuc să fac sport, vreau să citesc o carte, o să fac curat…mai târziu. Dorința de a face ceva începe de obicei cu acest vreau care exprimă o dorință și/ sau intenția de a ieși din zona de confort și de a realiza ceva nou sau pur și simplu de a răspunde unei cerințe/ nevoi.

          ”Vreau să…” din punct de vedere al eficacității poate avea un impact mai bun decât un ”o să…”, însă poate fi la fel de ineficient în a declanșa acțiunea care să ducă la obținerea de rezultate. Procrastinarea începe cu vreau să și se finalizează (apoteotic) cu o să; cât despre obiectiv, acesta rămâne la nivelul de dorință pentru viitor și după ceva timp, ceva din trecut.

          Ca să concretizez aceste vorbe în practică, o să citez un antrenor de fitness: în prima lună din an, nu ai loc la sala de sport, ca mai apoi, încet și sigur, să rămână cei care chiar au un plan concret și adaptabil, cu motivație și obiective clare.

          Când îți stabilești un nou obiectiv pe care vrei să-l atingi, dacă acesta nu respectă măcar niște principii de bază (gen obiective SMART), este puțin probabil să te apuci de vreo acțiune, sau să ajungi să finalizezi un plan eficient pentru acesta (fără a risipi aiurea energie, resurse și timp). În plus, dacă mai și conștientizăm mediul dinamic în care existăm, este imperios să avem capacitatea să adaptăm planul inițial sau chiar nivelul de ambiție pentru obiectivul stabilit, astfel încât să nu persistăm într-o stare de fapt care să ne producă doar frustrare și demotivare.

          Atunci când te hotărăști să apelezi la un coach, pe lângă sprijinul acestuia în stabilirea a ceea ce vrei, a unor pași/ etape care țin cont de resurse și nevoi, îți programezi și subconștientul pentru atingerea obiectivelor- studii au relevat că împărtășirea unui obiectiv cu un coach/ prieten/ cunoscut, crește șansa de reușită.

Când vrei să te apuci de sport, care este obiectivul pe care vrei să-l atingi, cum vrei să faci asta, ce ai nevoie ca să ajungi la nivelul unde îți dorești, unde ești acum? Ce te oprește să o faci?

Cum?

Cum?

”Un scop fără un plan este doar o dorință”. Antoine de Saint-Exupéry

              Cea mai provocatoare întrebare după un ”ce…?” este cum? Vrei să schimbi ceva la viața ta, vrei să alergi un maraton, vrei să începi să (…). După ce ai devenit conștient de ceea ce vrei, vine acest cum care te provoacă să gândești: să evaluezi situația actuală, să conștientizezi resursele disponibile, să îți asumi responsabilitatea timpului și a modului de utilizare a resurselor, să îți planifici acțiunile viitoare, să te îndrepți spre acționare.

              În momentul în care întrebarea cum își face apariția, tocmai s-a depăsit zona de confort și în mintea noastră începe să apară un sâmbure din dorință de a evolua, dincolo de frica inerentă a eșecului. Adică începi să te gândești cum ar fi să…știi tu, acel sentiment când îți reușește ceva, când corpul tău este plin de dopamină și parcă plutești și auzi sunete noi în jurul tău și vezi lumea în alte culori- sentimentul trăit al reușitei. Când uiți cât de greu a fost, de efortul, timpul și energia investite și începi deja să te gândești la următorul pas- când ”te crezi legendar Prometeu”.  Partea cea mai faină la acest proces este că un coach te poate ajuta să vizualizezi și să ”trăiești” toți pașii până la atingerea obiectivului, iar în acest timp, la nivel cognitiv ajungi să îți asumi și să aștepți obținerea succesului ca pe un pas normal. Nu sunt doar povești este neuroștiință, iar în ultimii ani diferite studii pe care le găsim translatate în cărți scrise de autori ca Malcom Gladwell, Joe Dispenza, Daniel Goleman, și mulți alții care au studiat diferite ramuri ale neuroștiinței, au relevat puterea pe care o avem la nivel de subconștient și câte putem realiza cu acesta dacă îl (re)programăm.

              Ce dorești să realizezi? Cum te-ai simți atunci când ai realiza ceea ce ți-ai propus?

              Scopul fundamental al coaching-ului este ca clientul să fie stăpân pe ceea ce i se întâmplă, lucru ce îi permite ulterior să decidă cum acționează în vederea atingerii propriilor obiective.

              Una din cele mai importante realizări în procesul de coaching presupune ca pe parcursul ședințelor clientul să devină tot mai încrezător în propriile capacități și mai dedicat în ceea ce privește idealurile proprii, accentul fiind pus pe două aspecte: conștientizare și responsabilitate.

              Un coach este cel care poate nu are idee despre domeniul abordat de către client însă este cel care asigură expertiza în definirea scopului și în planificarea acțiunilor pentru atingerea acestuia, cu încurajarea independenței și a inventivității la client. Deoarece vorbim de un parteneriat și de o colaborare între coach și client, procesul de ”învățare” în ambele cazuri se va baza pe credința în sine avută sau cultivată/ încurajată.

              Dacă ai nevoie de un coach care să îți fie alături când îți (re)descoperi capacitatea să depășești bariere și cum să îți împlinești potențialul, mă poți contacta la hello@viatacadar.ro